Acasăcacatul in artaOTV şi două filme...

OTV şi două filme americane

Primul film american la care poţi fi tentat să te gândeşti e ăla despre scandalul Larry Flint, mai exact Larry Flint vs. USA. Cum în filmul ăla Flint era jucat de Woody Harelson, iar avocatul său de către Ed Norton, toţi am găsit că Flint e simpatic şi dreptatea e de partea lui. Am văzut, deci, cum în marea democraţie americană ( pe aici se impuneau nişte ghilimele) dreptul cetăţeanului de a vedea buci şi ţâţe nu poate fi îngrădit. Dreptul ăsta a fost numit, mult mai elegant, libertatea presei.

Al doilea film, tot american, se numea „Incoruptibilii” şi îl avea în rolul principal pe Kevin Costner, care îl juca pe Eliot Ness, nenea ăla care l-a băgat la zdup pentru impozite neplătite. Nu pentru contrabandă, jaf sau măcelăreală, ci pentru taxe neplătite.

Acum lăsăm Hollywood-ul şi sărim în microbuzul de Bucureşti. CNA a ridicat licenţa de emisie postului deţinut de Dan Diaconescu. Avem două tipuri de reacţii: a) pretindem că nu mai încăpem în izmene de democraţi ce suntem şi ne arătăm îngrijoraţi de „atentatul la libertatea presei” b) ne bucurăm ca SANEPID-ul a intrat în sfârşit şi dă cu dezinfectant.

Mai întâi am să vă spun că nu găsesc nicicum că închiderea haznalei ar fi vreun atentat la libertatea presei. Sigur nu sunt un mare admirator al operelor compozitorilor de la CNA, dar în niciun caz aici nu este vorba despre vreo lucrare la libertatea presei şi asta pentru bunul motiv că OTV nu avea nicio treabă cu presa. Nici DD vreo treabă cu jurnalismul.

Vomitatul în faţa camerei de filmat, aniversările maneliştilor, încăierările în direct, transmisiunile live de pe căcăstoare şi toată mizeria care curgea prin canalizarea otv nu avea nicio treabă cu ideea de presă. Plonjonul în abjecţie, traficul de calomnii jegoase, arătarea de ţicniţi fugiţi de acasă şi toată mizeria de acolo putea fi numită în multe feluri, dar în niciun caz nu avea de a face cu jurnalismul. Că făpturi neinventariate de Darwin găseau în otv principala sursă de informaţie şi divertisment, asta chiar nu e de mirare. Pentru orice rahat există o categorie de bacterii care să-l considere delicatesă.

Apoi haznaua s-a transformat în „partid politic” şi a dat pe dinafară. Nu fără mirare am putut vedea cum pe sticla jegoasă a otevicii se arătău fără să roşească politicieni cu pretenţia de respectabilitate, oameni cu carte, academicieni. Toţi părând să sufere de serioase tulburări olfactive. Toţi înghesuindu-se să-l curteze pe seninul imbecil „domnu’ Dan”. Iar „domnu’ Dan” a început să creadă că România e un fel de otv în care îşi scutură el mătreaţă. Că poate vomita pe oricine. Că dacă aşa vrea tegumentul lui face din privatizarea, într-un moment complicat, unui combinat un întreg circ cu manele. Şi nimeni n-are ce-i face. Că dacă începe campania electorală, atunci latrina lui poate deversa vagoane de rahat şi nimeni n-are ce-i face. Că în buboiul numit PPDD vinde locurile pe listele electorale cum vrea cocoşelul lui şi nimeni n-are ce-i face.

Acum OTV-ul a fost închis şi n-are nicio legătură cu niciun film american. Nici cu libertatea presei, conservarea biodiversităţii sau libertatea de expresie. Dacă îţi tunzi flocii şi dai cu gaz nu înseamnă că lipseşti păduchii laţi de dreptul la liberă exprimare, ci că realizezi un necesar act de igienizare.

M-aş arăta îngrijorat dacă ar exista chiar şi cel mai mărunt act de  încălcare a libertăţii presei, cu singura condiţie de a vorbi despre presă. Puteţi admite sau nu, dar n-aş sta cu mâinile în sân daca ar fi hingheriţi, de exemplu, cei de la B1, pentru care n-am nicio umbră de simpatie, dimpotrivă. În cazul ăsta însă nu e vorba nici de presă, nici de libertatea de exprimare. Otv trebuia închis pentru mizeria pe care o reprezintă, nu pentru amenzi neplătite, dar important e că infecţia e evacuată.

Şi dacă avem o rezervă de principii necheltuită, dacă simţim nevoia să vorbim şi să sărim în apărarea unor libertăţi fundamentale, hai să o facem acolo unde e cazul.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

4 Comments

  1. Rabbi ai dreptate ,dar parca vad ca imecilul carora multi li s-au deschis ochii, chiar in timpul ce-si stergeau firisorul de saliva din gura o sa fie facut martir al neamului si a drepturilor omului.Pentruca motivele CNA-ului nu stau in picioare si mai devreme sau mai tarziu justitia o sa permita OTV-ului sa-si reia emisia.Si cu ce ne-am ales?.Eu n-am urmarit mai mult decat un minut cand treceam cu telecomanda peste „cascatorea”lui DDD,dar tampiti sadea care sa devina luptatori a dlui Danut,sunt cata frunza si iarba.

  2. Daca te uiti la un film, inseamna ca vrei sa te uiti. Daca te uiti la OTV, inseamna ca vrei sa te uiti. Exista libertatea de a alege, asa cum exista libertatea presei. Nu ma ingrozeste faptul ca OTV a existat. Ma ingrozeste faptul ca atatia romani au ales sa se uite la OTV. Exista fel de fel de afaceri, care speculeaza prostia. O cunostinta imbuteliaza aer de la locurile sfinte, in cutiute de metal sub presiune, iar afacerea este infloritoare. Acum s-a extins si vinde sticute cu apa din riul Iordanului. Cererea este uriasa. Aerul este de pe dealurile Olteniei, iar apa este de la robinet.Ideea i-a venit din zicala privind cele trei elemente ale succesului in afaceri : apa, aerul si fraierul. Iar domnul Dan, a avut o afacere si ca in toate afacerile, cand nu-ti platesti darile, dai faliment.

  3. Sa speram ca igienizarea va dura….Si nu se va gasi iar vreun Vadim sau altul ca sa defileze pe strazi sa-i redea latrina lui dd

    Excelent articol, btw….you’ve made my day

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru...

- A word from our sponsors -

De citit

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....