Aforistu’

Fiziceşte personagiul e absolut neremarcabil. E mic de stat, rotofei, iar fruntea i se întinde până dincolo de creştet, într-un podiş care la alţii s-ar numi chelie, dar la el devine înaltul frunţii. Şi-a lăsat barbă. Chestia asta, socoteşte el, îl maturizează în ochii celorlalţi şi sudează zăbrele la încrederea de sine. Ochii mici, negri, i se zbat în orbite, mişcându-se făra ostenire, pândind lumea, să vadă când vine momentul să strecoare unul dintre „aforismele” sale. Pentru că le comite frecvent. Are ambâţul de a fi socotit literat, dar nu-l ajută dactilografia. Oboseşte după doar câteva cuvinte. Dacă n-ar obosi, dacă nu s-ar plictisi după doar o propoziţie, ehei, ce romane ar scrie… Pe când aşa scrie doar aforisme. Necazul e că nici aici nu-l ţine gazul drum lung. Regula pentru „aforismele” sale e că dacă în prima parte a enunţului livrează ceva suportabil, acceptabil, ba uneori chiar interesant, în mod obligatoriu la final trânteşte o balegă-n plăcintă. Spre exemplificare:

Minciuna e doar un adevăr neîntâmplat. ( Asta e prima parte a enunţului, potabilă, perfect în regulă dacă n-ar urma… ) Dar mincinoşii sunt nişte labagii! ( Fleoşc!)

E marca lui. Asta îl face recognoscibil. Permanenta căcare în căldarea cu lapte. Ei bine, a venit momentul ca universul să ia cunoştinţă de opera Aforistului, aşa că daţi-mi voie să vă prezint un fel de colecţie, un fel de Best of… Aforistu.

*Moartea e doar trecerea de la verb la substantiv. Dar te împuţi şi te mănâncă viermii.

*Dragostea e perdeaua aceea, cu broderie complicată, în spatele căreia se nasc rimele. Şi facem sex.

*Nimic nu e mai uluitor decât zborul păsărilor, măsurând văzduhul cu lungimea aripii şi pământul cu umbra lor. Dar păsările care zboară nu sunt comestibile, în timp ce găina e foarte gustoasă. La ceaun.

*Dacă toate întrebările şi-ar găsi răspunsuri, Universul s-ar opri din mişcare. Te pişi pe el de Google.

* În lumea vegetală nu există nici adulter, nici desfrânare. Vântul, gâzele… mereu există o a treia fiinţă care face amorul posibil. Şi staminele nici nu trebuie să dea din cur până obosesc.

* Politica e maşinăria care transformă speranţele în voturi şi dezamăgirile în procente. ‘tu-i în gură de politicieni.

* Nu există cu adevărat prietenie, doar făgăduieli care îşi aşteaptă mereu împlinire. Banii daţi cu împrumut nu-i mai vezi!

* Nietzsche a spus că Dumnezeu a murit. Mamă, ce haleală tre’ să fie la parastasu’ lu’ ăsta.

* Diferenţa fundamentală între comunism şi capitalism? În comunism toată lumea produce, foarte puţini consumă. În capitalism toţi consumă, foarte puţini produc. Hoţi toţi, dă-i dracu’!

* Nu înţeleg obsesia asta recentă pentru autostrăzi. Drumul spre rai nu e o autostradă. Ce m-aş pişa pe mine de râs să pună ăştia radare pe drumul spre rai.

* Atunci când iubeşti se deschide o uşă. Şi intră toţi golanii şi îţi fură boarfele din casă.

* Dintre toate zidirile omului nimic nu este mai uimitor decât cartea. Gândul îi e cărămidă şi cuvintele tencuială.  Da’ nu mai citeşte nici Pulea.

 

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

6 Comments

  1. Te pişi pe el de Google.

    Păi asta-i o platitudine deşi-i adevărată, carevasăzică-i un truism. Că dacă n-ar fi aşa l-aş găsi pe „aforist” şi-n altă parte decât numa’ pe blogu’ ăsta. Şi p-ormă, cu excepţia unuia sau a două, (unu-ar fi ăla cu „banii daţi cu împrumut”) în rest mi se par destul haioase… 😆

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

More from Author

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

- A word from our sponsors -

De citit

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...