AcasăAnarhisti din toate tarileSteaua, Gigi, UEFA şi...

Steaua, Gigi, UEFA şi sancţiunile

Ca să fie clar cum stăm, trebuie să amintesc că:

– nu sunt microbist;

– chiar şi atunci când medicamentele pe care trebuie să le consum au ca efecte secundare un subit vag interes pentru fotbal, în niciun caz nu sunt stelist;

– simpatia mea pentru Gigi e exprimabilă în fix aceleaşi cifre care descriu creşterea economică din timpul guvernărilor Boc, iar compasiunea pentru ce i se întâmplă e egală cu creşterea economică din mandatul Guvernului Ponta.

Lucrurile astea fiind lămurite putem trece la subiect. Subiectul cu curul mare fiind posibila sancţionare a clubului de fotbal Steaua de către UEFA, pentru boacănele comise de patronul puşcărios al Stelei. Există posibilitatea ca UEFA să decidă sancţionarea clubului de fotbal patronat de jijiu, putând merge până la excluderea din competiţiile europene. Ceea ce, hai să o spunem, ar fi încă o mare porcărie marca UEFA.

Avem, desigur, scandalul „valiza”, care nu mai trebuie povestit, e limpede pentru toată lumea ce s-a întâmplat acolo. Ceea ce a încercat Becali să facă acolo e o porcărie, chiar dacă, zice el, a încercat doar să-i motiveze pe ăia „ca să-şi apere corect şansele”, tot porcărie e. Aici n-avem nimic de comentat. Mai avem nişte interceptări, din care rezultă, în primul rând, că Becali şi Mititelu sunt doi dobitoci agramaţi. Dar şi că ăştia doi mânăreau meciuri şpăguind la arbitri. (Apropos, apărătorii dreptăţii de la deneaua Luluţei, nu au găsit potrivit să-l/-i cheme şi pe arbitrul/arbitrii pomeniţi în interceptări la o cafea rece şi o declaraţie cu veioza în ochi?) Până aici e clar şi n-avem ce comenta.

Toată isprava asta s-a întâmplat acum nişte ani buni, ca atare, dacă UEFA se simte mozolită de balele moralităţii ( deşi am sute de motive pentru a crede că lăbarii de la UEFA pot fi bănuiţi de orice, dar nu de moralitate) şi ţine să aplice o sancţiune, n-are decât să amendeze clubul, să-i facă o clismă cu acid de baterie patronului sau să-l tundă zero. Nu văd însă unde e justeţea în excluderea echipei dintr-o competiţie (pe mulţi bani!) în care jucătorii şi-au câştigat dreptul de a participa dând cu piciorul în beşic. Sigur, campionatul românesc e de rahat, patronii nişte tâmpiţi, suporterii nişte derbedei şi mai băgăm şi bicarbonat în mici. Dar echipa din 2013 ( în care nu cred că se regăseşte vreun baistruc de pe vremea „valizei”, ăia jucând acum pe la cinstite  echipe europene, nu-i aşa?) n-are nicio treabă cu porcăriile comise de Gigi acum nu ştiu câţi ani. Cum n-are legătură cu faptul că ăsta e cioban, zurliu, că în copilărie a băut ţuică pe ascuns, că a făcut bişniţă cu ţigări, că a violat lăcuste sau că se pişă pe colacul de la căcăstoare. Jucătorii ăştia, buni, răi, au câştigat un campionat, de rahat, aşa cum o fi el, deci şi-au obţinut dreptul de a merge mai departe într-o competiţie europeană.

Nu ştiu ce spun regulamentele UEFA, dar mă îndoiesc ca există acolo vreo prevedere care le cere oficialilor: fiţi bulangii! Aşa că, zic eu, o eventuală sancţionare a copiilor care acum au câştigat un campionat, pe muncă, doar pentru că, acum nişte ani, derbedeul lor de patron a făcut o porcărie e o mizerie. De fapt noi ne-am mai izbit de cretinismul regulamentelor fabricate de nişte ipocriţi, care mânăresc la greu competiţii, mişculează la arbitraje şi scot din pălărie medalii, la indicaţiile sponsorilor. La J.O. de la Sydney, Andreei Răducan i-a fost retrasă o medalie muncită şi meritată, deşi s-a constatat limpede că nu a trişat nicicum. Curtea de Arbitraj Sportiv a constatat atunci că medicamentele luate pentru a scăpa de o pârdalnică de răceală nu au avantajat-o nicicum, dar tot a menţinut decizia C.O.I. de retragere a medaliei. Copila fiind vinovată de faptul că nu a concurat cu mucii în barbă şi febră de 39 de grade, aşa cum au româncele obligaţia de a concura, când au ca adversare americance.

 

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

4 Comments

  1. De acod cu tine, maitre, aproape in totalitate! Zic „aproape” deoarece aia – nu Gigi! – aveau niste bani (multi, e drept) la ei si… cam atat! In acelasi timp exista declaratia unui „student” clujean, Bilica, din care aflam ca a fost contactat de CFR, adversarul direct, pentru a tranti meciul – iar CFR a luat bine-merci campionatul datorita (si) acelui aranjament! Si spun ‘si” pentru ca in 2008 CFR Cluj TREBUIA sa ia titlul, in baza unor trainice legaturi intre Paszkany si prietenul nostru, Fermecatorul… 😉

  2. „Ceea ce a încercat Becali să facă acolo e o porcărie, chiar dacă, zice el, a încercat doar să-i motiveze pe ăia „ca să-şi apere corect şansele”, tot porcărie e.”
    In opinia mea, porcarie este NU ceea ce a facut Jijelu’ CU ACEA OCAZIE (in fond, fiecare este indreptatit sa-si risipeasca propria agoniseala dupa cum pofteste, INCLUSIV pe cadouri pe care NU este necesar sa le motiveze, oricand si oricui ar fi fost facute), ci
    a) faptul ca lui Jiji i s-a permis s-o agoniseasca fara a da socoteala pe CE cale anume
    b) faptul ca cei care primesc asemenea cadouri (de acest ordin de marime al valorii / contravalorii) nu platesc impozit pt dobandirea noii proprietati
    c) faptul ca „aia” acceptau cadoul atunci cand ar fi putut sa fie considerat şpagă (NU „mita” – pt obtinerea sumei nu li se cerea sa faca NIMIC altceva decat ar fi fost ORICUM de datoria lor sa faca, ASA CUM se presupune ca ar fi fost datori sa faca), in loc sa fi asteptat pana DUPA meci, cand motivatia „nu ar mai fi tinut” – sumele n-ar mai fi reprezentat decat o modalitate materiala de a-si concretiza recunostinta / bucuria
    d) faptul ca „aia” pe care intentiona Jiji sa-i cadoriseasca cu respectivele sume aveau indatorirea profesionala (in virtutea salariului pe care il primesc) sa faca ceea ce (se pare ca) nu prea erau dispusi sa faca decat „stimulati” suplimentar (sau macar nu erau dispusi sa depuna toate eforturile pt a o face BINE si cu succes).

    „…o eventuală sancţionare a copiilor care acum au câştigat un campionat, pe muncă, doar pentru că, acum nişte ani, derbedeul lor de patron a făcut o porcărie e o mizerie.”
    Corect – da'(-‘n opinia mea) nu-i o mizerie mai mare decat faptul ca la noi fotbalistii joaca (FARA SA FI CASTIGAT COMPETITII !) pe bani incomparabil mai multi decat primesc medaliatii nostri CU AUR, pe la prestigioase competitii internationale, daca apartin altor discipline sportive. (Stie cineva CAT este salariul mediu (aproximativ) al fotbalistilor primei divizii (rog includeti SI primele de joc / de succes acceptate) – INCLUSIV (sau MAI ALES) a celor apartinand unor echipe care nu reusesc sa castige – si respectiv CAT este venitul total (si/sau alte stimulente materiale, spre ex acordarea de burse / stipendii / pensii sau gratuitati in diferite domenii costisitoare sau dobandirea unor posturi bine remunerate) din concurarea in competitiile sportive (deci nu din – spre ex – sponsorizari „propriu-zise”, pt reclama, da?) al gimnastilor, canotorilor etc nostri MEDALIATI? Sau (a propos) CAT cel al elevilor (olimpici pe plan international la diferite discipline didactice – matematica, informatica etc) daca acestia castiga locuri pe podium? Cau participantilor care sunt laureati pe la (spre ex) saloane internationale de inventica?)

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...