Tot despre Hollywood vorbim, ca să fie clar. Deci nu vă aşteptaţi la citate din Eba sau Marean.
La noi existau BD-urile, sursa absolută de replici tâmpite, prefăcute în dungi de geniu de interpretarea unor actori colosali. „Cine vă recomandă? – Vocea şi talentul!” sau „Ce avem noi aici?”, astea sunt deja replici clasice, eşantioane esenţiale. Mai era şi „Nea Mărin miliardar”. Pe vremea când eram licean, toate strigăturile se încheiau cu „Ok. Adunarea pe terasă!” , iar orice derută devenea explicabilă cu „Pe noi nu fata ne interesează, ci banii!”. Dar astea ale noastre nu aveau pretenţia de a fi altceva decât erau, comedii relaxate, care ne ofereau şansa întâlnirii cu nişte mari actori.
La Hollywood e altceva. Întâlnirea cu marii actori există şi acolo, veţi vedea mai jos, dar replicile vin din filme care se vor grave, serioase, întunecate. Să vedem despre ce e vorba, care sunt sunetele esenţiale ale Hollywood-ului, pe care le auzim atât de des, care sunt acele sound bites care au făcut istorie:
5. Taxi driver
Robert de Niro: Are you talking to me?
Replica e tâmpită, orice aţi zice. Dar în cazul ei există măcar o motivaţie: personajul căpiase, o luase pe pustii. Chiar dacă e ilustrativă pentru procesul de alienare prin care trecea personajul lui de Niro, replica e fundamental tâmpită.
4. The Godfather
Lenny Montana ( Luca Brasi): And may their first child be a masculine child.
Aici nu mai e nevoie de explicaţie. Personajul e imbecil, replica e imbecilă, deci memorabilă.
3. Terminator
Arnold Schwarzeneger: Hasta la vista, baby!
Replica, tâmpiţică prin ea însăşi, devine memorabilă mai ales datorită accentului crocant al lui Schwarzeneger, un cabotin care era cândva cel mai bine plătit actor din lume.
2.Forrest Gump
Hanna Hall (Jenny Curran): Run, Forrest, run!
Forrest are picioarele prinse în parantezele alea metalice, nu e cu mult mai inteligent decât Eba, nişte golani vor să-l toace în bătaie, iar cea mai bună prietenă a lui îi sare în ajutor. Cum? Zbierând la el să fugă!
1. Scent of a Woman
Al Pacino: Huhaaa!
Oscar pentru Pacino. Dacă cineva poate demonstra că replica nu e tâmpită, merită şi el un Oscar. Dar e Pacino, deci e memorabilă, deci e Oscar.
alta idioata ce’mi vine acum în minte:
They may take our lives, but they’ll never take our freedom!
– Mel Gibson in Braveheart
misto:
What have the Romans ever done for us ?
Monty Python Life of Brian
de fapt e mai lunga :
REG: All right, but apart from the sanitation, the medicine, education, wine, public order, irrigation, roads, a fresh water system, and public health, what have the Romans ever done for us?
XERXES: Brought peace.
REG: Oh. Peace? Shut up!
aia din taxi driver o fi tîmpita dar felul cum o spune De Niro o face memorabila.
De unde resulta, chintesential, ca nu poti fi si literat si critic literar. Adica si Gica Hagi si Ioan Chirila.
Nu tine de aptitudini, ci de lantul de cauzalitate. Pe Hagi il baga-n echipa Iordanescu, pe care-l numeste selectioner Sandu Mircea. Abia pe Ioan Chirila il recomanda talentul.
Deci adevaratul talent zace in critici. Scriitorii vin si se duc. Criticii sint eterni.