Automathon

Frigul a aşezat piuliţe de gheaţă pe rampa gheboasă unde nebunii cu cactuşi alcoolici descarcă fără încetare cărbuni mari ca bolovanii de pe maidanul de lângă puşcăria în care ochii păstrăvilor păzesc zidurile pe care dopurile damigenelor scriu în fiecare zi mesaje subversive, într-o limbă pe care nu şi-o mai aminteşte nimeni. Coşari orbi umblă pe acoperişurile ţuguiate ale clădirilor, strigându-şi mesaje obscene şi aruncând arici perverşi în hornurile răsucite în spirale verzi, încolăcite pe crengile copacilor de paiantă.

Cocoşatul, înhămat la un polonic, se târăşte cu greutate prin huma îngheţată, zgâriind porţelanul trotuarelor cu dinţii crescuţi peste măsură şi bălind zemuri verzui pe care le întinde cu limba acoperită de solzi, desenând porcării pe care le şterge apoi îndată cu talpa de pâslă a bocancului drept. Urlă peştii cocoţaţi pe garduri, urlă fără încetare, scuturând clopoţei mici şi păroşi, aruncând cocoloaşe de pâine spre polonicul cocoşatului, care trece fără a-i lua în seamă.

-Ba-ahlango! strigă fulgii mecanici de ninsoare, unsuroşi, mirosind a unsoare arsă şi a dansuri lascive în poala sfinţilor cu cheiţă. Ba-ahlango! strigă prăvălindu-se peste clopotul din turla cârciumii zecimalelor violatoare de frunze.

Praful de cărbune se ridică de pe rampa îngheţată şi umbla haimana prin aerul roşu, care pipăie fesele enorme ale curvei adormite pe marginea drumului, aplecată, cu fruntea sprijinită de trotuar şi curul ridicat în sus, spre stradă, descoperit fără ruşine, spre care cocoşatul priveşte bălind şi mai abitir, învărtind limba în rotocoale tot mai apăsate.

-S-a stricat iarna asta şi n-o pot drege, că n-am piese de schimb! mormăie ursul de cârpă, scărpinându-şi umbra cu vârful creionului.

-Ba-ahlango! îi răspunde un fulg mecanic, frecându-şi mădularul în erecţie de piciorul ursului de cârpă.

-Balango, agramatule! mârâie iarna. Balango!

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

1 Comment

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...