AcasăMucii din fasoleConsumatorii de apocalipsă

Consumatorii de apocalipsă

Homo discutabil sapiens a devenit un mare consumator de apocalipsă. O apocalipsă de proporţii biblice e dificil de livrat, presupune un montaj sofisticat, o desfăşurare logistică de anvergură şi mai ales o distribuţie imposibil de construit. Există, totuşi, în cea mai obama dintre democraţii, un consistent pachet de zeloţi care pot jura că trăim fix vremurile apocalipsei descrise de Ioan, iar ei se pregătesc să facă parte parte din prima promoţie de înălţaţi la cer.

Cum apocalipsa biblică nu e chiar la îndemână,nesaţul consumatorului contemporan de nenorociri e satisfăcut cu imitaţii de mai mică anvergură ale originalului, conţinând E-uri, pixeli şi cerneală tipografică. Media, mereu disponibilă, mereu gata să satisfacă nevoia consumatorului (cândva am fi vorbit despre nevoia de informare, azi nu ne mai împiedicăm în astfel de mofturi) dacă nu are cum livra o apocalipsă autentică, D.O.P., livrează produse, de o calitate inferioară, e drept, dar disponibile într-un stoc satisfăcător. În lipsa apocalipsei există o aprovizionare constantă cu nenorociri, catastrofe de mari sau mici dimensiuni, prăpăd moderat, cataclisme HD, crime odioase ori măcar nişte buclucuri satisfăcătoare sau ceva belele suficient de convingătoare.

Vine noua era glaciară, se topesc calotele glaciare, mor albinele, dispar bananele, tsunami-urile vor lovi la Rădăuţi, urmează  războaiele mondiale nr. 4, 5 şi 6 ( al treilea a fost anulat din lipsă de rating), loveşte meteoritul, coreeni comunişti au fabricat o armă chimică teribilă, care te face să râzi ca prostul, se termină petrolul, nu se termina petrolul, dar se scumpeşte, din cauza poluării aerul îşi schimbă compoziţia chimică şi avioanele nu mai pot zbura etc. etc. În general, savanţii britanici sunt pionierii marllor descoperiri. Nu întotdeauna vestitoare de apocalipsă, dar cu valoare de întrebuinţare, în orice eventualitate

Descoperirile savanţilor britanici, fie că eşti sau nu un îndărătnic consumator de prăpăduri, reprezintă o constantă sursă de reverie. Poţi afla că femeile pot citi alfabetul Braille cu ajutorul clitorisului, că peştii „gupi” sunt mari amatori de Mozart, dar îl detestă pe Wagner ( mai ales pentru rasismul lui), că particula lui Dumnezeu e de fapt un boson amărât, fabricat în China, că mucii conţin o enzimă care te face mai deştept – de aceea e recomandat consumul de… în fine, aţi înţeles cum poţi rapid deveni savant-, că prinţul Charles are o pereche de cromozomi în plus, pe care i-a luat de la o prostituată tailandeză etc. etc.

Cea mai recentă descoperire a savanţilor britanici este că urmează, într-un viitor neprecizat, dar imediat (!), o cumplită invazie a românilor şi bulgarilor. Conform aceloraşi cercetători britanici, bulgarii şi românii reprezinta o specie destul de înrudită cu homo sapiens, care se hrăneşte cu slujbele britanicilor, ajutoarele lor speciale şi care, lucru cu adevărat uimitor, e gata să trimita către Marea Britanie un număr de năvălitori cu mult mai mare decât populaţia României şi Bulgariei, luate la un loc.

Britanicii, popor paşnic, sedentar ( există un popor britanic?), care au învăţat din propria experienţă, în Asia, Africa, Europa sau Americi, ce nenorociri urmeaza când vin unii peste tine, au intrat, fireşte în panică. Lucru perfect normal. Cine şi-ar dori să fie colonizat de o populaţie străină, inferioara numeric, cu igienă precară şi obiceiuri sanitare discutabile? Chinezii nu şi-au dorit-o, nici indienii, nativii australieni sau americani, nici popoarele africane. ( Poate nici igiena indienilor sau africanilor nu e standard de farmacie, dar europenii veacurilor spre care scuipăm aluzii erau campioni absoluţi!) Asa că teama lor e absolut de înţeles.

Acum apare problema. Dând dovadă de o totală lipsă de respect faţă de ştiinţa/media/politica britanică, românii şi bulgarii încă nu au comis acel gest de necesara politeţe ( iar în Marea Britanie politeţea e obligatorie – aşa se şi explică articolele din presă despre români şi bulgari!) de a năvăli cum se cuvine spre Regatul Unit. Care Regat Unit, în momentele de îngâmfată nostalgie îşi mai spune şi Imperiu. Lipsa totala de respect faţă de valorile europene a bulgarilor şi românilor, care încă nu au avut bunul simţ de a da năvală, nu aveau cum scăpa nesancţionate. Apocalipsa nu putea rămâne ne-executată! Până la urmă xenofobia românilor şi bulgarilor trebuie sancţionată! Adică în Spania, Italia de ce da şi aici nu? Asta e xenofobie şi e total incompatibilă cu spiritul european!

Cum catastrofa profeţită nu s-a împlinit, admirabila presă britanică ( başca butoanele din spatele ei), cea care dă standardul în carevasăzică-ul de presă de le Terra, Calea Lactee colţ cu Andromeda, se ocupă de apocalipsa care deja s-a petrecut. Şi care nu e chiar apocalipsă, nici catastrofă, nici măcar un deranj mai de Doamne ajută, dar e pe bază de români şi bulgari. Aşa că îi ia la poc şi pârţ pe românii (şi bulgarii, şi bulgarii!) prezenţi deja acolo. Iar în Regatul Unit – care la băute îşi aminteşte că e Imperiu- lipsa de şepcuţă roşie reprezinta o gravă încălcare a legii, cutumei şi a altor chestii, neprecizate, dar foarte grave.

Între timp, s-a aflat că regina, adică majestatea sa, adică Elisabeta, care e nemţoaică, nu româncă sau bulgăroaică, e falită. Din nou. Savanţii britanici chiar nu pot lega punctele? Nu e evident cum s-a ajuns aici? Bulgarii. Şi românii! Păi?

 

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

5 Comments

  1. Poate ca este intemeiata aceasta frica de viitor a englejilor. In 2010, catastrofa : cel mai folosit nume de botez a fost Mohammed (cu diferitele lui forme). S-au pus englejii pe facut copii, da’ Mohammed a ramas in continuare pe un onorant loc 2. In 2012 alta catastrofa : Londra a fost declarata prima regiune a Marii Britanii in care albii (White British) sunt minoritari. Asa ca autoritatile s-au gandit sa abata atentia si, conform locului, sa dea cu niste ceaţă, ajutati si de putinele cunostinte ale localnicilor in legatura cu aceasta pata alba din cultura lor, care este sud-estul Europei. La ce catastrofa sa se mai astepte si din partea asta ?

    Sau, pur si simplu, poate ca le vine tare greu sa stie ca, odata /candva, era imperiul in care soarele nu apunea niciodata … iar acu’, ce sa vezi, acu’ au observat ca soarele apune si la ei ca la altii, ca la romani, ca la bulgari …

    • Ei, poate ca vor mohamezii si coloratii in cantitati mari… Altfel de ce sa spuna Cameron cu gura lui in India, in plin scandal paranoic cu romanii si bulgarii, ca UK doreste ca indienii sa vina in UK in numar tot mai mare… Numarul conteaza la alegeri. Orice ar fi, romanii si bulgarii nu se inmultesc ca mohamezii. Eu cred ca englezii au exact ce au vrut.

  2. Mereu se caută vinăvaţii de serviciu: în SUA negri, în Germania evreii, în Romania ţiganii, în Rusia cecenii.. Anglia nu face dar, notă discordantă.

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...