Orice s-ar spune, suntem un popor interesant. Când îşi ies apele din matcă şi ne inundă, noi le luăm la mişto, poate se simt de rahat şi pleacă. Hlizim ca proasta la robinet când e de jale, dar ne mozoleşte compasiunea când te aştepţi mai puţin.
Atunci când useloşii (sau o parte din ei) au venit cu ideea unei amnistii, a ieşit mare tămbălău. Pe bună dreptate. Logica electoratului era imbatabilă: „păi, bă, noi v-am votat ca să scăpaţi de puşcăria lu’ Băsescu? Nu, tati! V-am votat ca să intraţi la pârnaie!” În fine, o dăm naibii de logică şi repet: a fot drept că ne-am inflamat atunci. Că statul de drept, că justiţia, că MCV, că e urât la furnirul obrazului. Bun. Bine. Frumos, sănătos şi fără E-uri.
Când vine vorba de graţierea lui Becali, brusc, se schimbă aranjamentul bibelourilor în bibliotecă. Pen’ că suntem popor creştin şi trebuie să ni se facă milă de durerile de şale ale lui Gigi, care nu mai poate de atât aplecat după săpun. Unde mai pui că a dat bani la săraci. Cu valiza. Şi din nou zic: bine, monşer. Nicio problemă, să-l graţieze, că nu face nimănui vreun bine dacă stă la priponeţ. Partea cu pedeapsa şi-a înghiţit-o îndeajuns, despre rolul „educativ” al sancţiunii penale n-are sens să vorbim nici dacă ne îmbătăm.
În vremea din urmă, politica românească a devenit tot mai mult o discuţie despre intrări şi ieşiri în şi din puşcărie.
Dacă eram la televizor, acum urma pauza publicitară. Iar după mica pauză publicitară veneau concluziile anapoda. Publicitate n-am, iar să mă laud pe mine însumi n-am chef, deşi se poartă. Pentru concluzii apelăm la nea Stere: „De ce discută ăştia despre Graţiela lu’ Becali? Nu zicea că e creştin şi familist? Şi-a găsit şi ăsta o panaramă, pe Graţiela asta? „
Aici sunt in offside ca nu stiu care Gratiela dar cazul lui Becali e definitoriu pentru societatea romaneasca. N-am auzit pe nimeni sa discute modul in care a fost bagat la parnaie( daca dosarul era unul intemeiat …etc) dar am auzit: Si a facut n-a facut, nu-i singuru’ macar a dat la biserici si la saraci … merita sa-i dea drumu „ca ca” el nu mai gasim!
Gratiela este gratierea !