Acasănea stereNea Stere, declarația și...

Nea Stere, declarația și faigheul

-5-4, n-o bagi p-aia în casă?

-Bă, Stre! Vezi tu d-ale tali că p-ali meli le mut eu!

Decorul e același. Neschimbat. Nicio epidemie, nicio criză, stare de urgență sau de altfel nu are cum îi clinti pe Nea Stere și Nea Mătreață de pe băncuța pe care au petrecut facerea lumii și o să prindă și sfîrșitul ei.

Fesul lui Nea Stere e refugiat spre creștet, într-o rână. Ilicul de lână, peste bluza de pijama, ochelarii ținuți laolaltă cu leucoplast atârnă la gât, legați de o sfoară. Nea Mătreață e în eterna pufoaică de culoarea jegului fugărit de mâțe, iar pe creștet o șapcă roșie (nu, nu e aia!) îi ține loc de coviltir.

Nea Stere mă simte în preajmă, dar nu întoarce capul, doar ciupește aerul cu degetele, către mine:

-Vecinu’, stai p-acilea că-l rezolv p-ăsta și-l pun să facă ca Iohannis!

-Și cum face Iohannis, Nea Stere? mă intersez într-o doară.

-‘ai că vezi acușica.

-Alo! Alo! se aude din spatele meu.

Doi polițiști. Tineri. Cel care ne telefona îmi pare cunoscut.

-Ce-i, Aurică? îl ia din scurt Nea Stere fără să-și urnească ochii de la zaruri,

-Nea Stere, știi că e lege, dă-o-n mă-sa! Pune și mata masca!

-Da di ce, bă Aurică, ce mă duc la furat?

-Hai, bre! Avem și noi ordine. Acu’ te întreb și de declarație.

Acum e treabă serioasă. Nea Stere lasă zarurile, se întoarce, își pune ochelarii pe aparatul de privit și îl măsoară pe polițist din cap până-n picioare:

-Ce-i, Aurică? Te-a îmbrăcat ăștia?

-Nea Stere… – e stînjenit tânărul polițist.

-Pân’ la ce oră te-a lăsat tac’tu afară, să te joci de-a vardistu’?

-Nea Stere! se înfoaie tânărul om al legii. Vezi că eu pot să întorc foaia. Ia să văd declarația pe proprie răspundere!

Aici se înfoaie și Nea Mătreață:

-Păi, vezi-o! Cine nu te lasă?

Cel numit Aurică se uită la colegul său. Ăla ridică din umeri și saltă mâinile în față, cu palmele ridicate, de parcă i-ar zice: te-a mâncat în cur!

-Mergeți în casă și faceți declarație și ieșiți doar cu mască, între orele prevăzute…

-Aurică, auzi bă! îl întrerupe nea Stere. Pe tine te strâng gingiile? Ia zi, da’ ce culoare să fie masca ?

-Legea nu prevede…

-Păi, vezi, bă! Nu prevede! Și io am deja una pe bot, da e dă culoare pelii și nu să vede că e camoflată, da? Hai, valea! Da’ nu vrei tu să-mi bag și vată în nas?

-Nea Stere, e ultimul avertisment! E spre binele dumitale.

Nea Stere nu se mai uită la el. S-a întors la zaruri. Îi răspunde în scârbă.

-Așa, mă Aurică? Spre binele meu?

-Da, bre!

-Așa? Dă binele meu nu mai poți tu, dă grija mea moare poponeață ruptă de Iohannis, de binele meu nu mai puteți voi toți, bă! Și tre’ să vă cred, că și până acuma tot de binele meu ați făcut voi încă o gaură în cur!

-Nea Stere, dacă nu ne înțelegem, gata, îți dau amendă!

-Bă, nu-mi dai, mi-o iei!

-Zi-i cum vrei!

-Și nu-i amendă, e altceva!

Cumva mi-e milă de bietul om al legii. Dă dovadă de mult mai multă răbdare decât mine, de exemplu. E încurcat, nu știe ce să facă. Dinspre coleg niciun ajutor, aceleași semne: nu mă bag.

-Păi, bă Aurică! Că te știu de cân erai mic și te pișai în spate la centrala lu Mătreață cu alde Băleață a lu’ Lanterna Omenirii. Păi, ce vrei tu, bă? Să stau eu în casă și voi să montați faigheu vostru? Nu, tată, la scara asta nu montați nimic.

-Ce e aia, bre?

-Las’ că știi tu! Faigheu care vreți voi să-l puneți pă peste tot, să știți voi când se bășește Mătreață și când mai trec eu pe la mă-ta! Hai, valea că te iau la rangă!

Colegul junelui Aurică a rămas cu gura căscată. N-are de lucru și întreabă:

-Ce-i ăla faigheu?.. Ce-i aia?

-Nu știi, ai? ‘vă-n șpiral de bandiți! Faigheu d-ăla de ghesemeu care-l băgați voi să iradiați lumea cu viruși și să-mi băgați mie cip în cur și lu’ Mătreață în coaie!

Ăia nu pricep nimic. Junele Aurică e suficient de inteligent ca să știe când e meciul pierdut.Zice:

-Noi dăm o tură, dar dacă ne întoarcem și te găsim aici, nu te mai iert!

-Bine, Aurică. Du-te. Și dă mai multe ture. Auzi, bă?

-Ce-i, bre?

-Da’, vezi că șmoarca aia de pe botu’ tău e modelu’ pentru femei. Sau te-ai dat și tu cu ai lu’ Mecanism?

Aurică își pipăie masca. Se prinde pînă la urmă. Pleacă bodogănind. Nea Stere mai strigă după el:

-Aurică, da’ la legea aia a ta nu se zice, bă, să te protejezi? Dop în cur ți-ai băgat? Că poate te caci pe tine!

Polițiștii măresc pasul. Se duc. Nea Mătreață zice:

-Stere, când vine, bă, Lanterna Omenirii? Că furase ăla o păproprie și zicea că ne seroxează la toți.

-Nu vine, e cu fi-su’ la furat fer vechi. Se ține după ăia cu faigheu’!

Altfel e o zi obișnuită de primăvară.

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

7 Comments

  1. Concluzia? Cine n-are bătrâni, să-și cumpere! Da’ să-și cumpere de-ăia ciufuți, ca nea Stere și nea Măreață, că ăștia-s buni la vremuri tulburi!

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

- A word from our sponsors -

De citit

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...