AcasăCamera de gardaMarea și definitiva resetare

Marea și definitiva resetare

Ai nevoie de o mașină. Acum, încă, îți poți cumpără una  dintre cele făcute de diverse firme, în diferite locuri. După nevoile și putința ta. Marea resetare înseamnă că îți vei putea cumpără una electrică, făcută de ei. Doar de ei.

Noua ta mașină electrică va avea nevoie de energie. Pe care ți-o vor vinde ei. Doar ei.

Energia pe care o cumperi va trebui să fie „curată”. Ți-o vor vinde ei. Echipamentele care produc noua energie „curată”, nu-ți face nicio grijă, ți le vor vinde tot ei. Doar ei. Nu întreba cât de „curate” sunt aceste echipamente.

Ai nevoie de hrană. Acum, încă, ți-o poți produce sau o poți cumpără. De la cei care o produc sau de la negustori care o cumpără de la cei care o produc: țărani, ferme. O vei cumpără de la ei. Doar de la ei. Și va fi sustenabilă. Și nu, nu va fi ceea ce îți trebuie, nici ceea ce îți dorești, ci ceea ce cred ei că trebuie.

Ai un telefon, un computer. Pe care le-ai plătit. În care ai adunat tot felul de aplicații, pe care le-ai plătit. De la ei, doar de la ei.  Dar vei afla că nici telefonul, nici computerul, nici aplicațiile nu sunt ale tale. Ai voie, totuși, să le folosești. În condițiile stabilite de ei. Doar dacă ei sunt de acord cu cei încerci tu să faci, iar ceea ce încerci tu să spui e pe placul lor.

Ai agonisit niște bănuți. Mulți, puțini. Iar ei te obligă să-i lași într-o bancă. Într-o bancă a lor. Unde nu mai ai niciun control asupra lor. Acolo banii tăi devin niște ficțiuni digitale. De fapt, n-au fost niciodată decât ficțiuni. De acum, banca, banca lor va scruta tot ce faci. Va măsura cât carbon conține existența ta și, dacă ei vor socoti că e prea mult, nu vei mai avea acces la banii pe care îi credeai ai tăi. Până îți bagi mințile în cap. Sau, dacă ei vor socoti că cei spui tu nu le e pe plac, nu vei mai avea acces la banii pe care îi credeai ai tăi. Sau vor dispărea, pur și simplu. Se întâmplă deja.

Ei vor fi pretutindeni. Mașinile lor te vor veghea pretutindeni. Vor avea grijă ca banii tăi să își găsească întotdeauna, într-un fel sau altul, calea spre buzunarele lor. Doar ale lor. Dar vor avea grijă de tine. Te vor hrăni – știu ei ce hrană îți prinde bine și entomologia e îndeajuns de vastă. Soylent green nu trebuie să conțină neapărat soia (soy). Și tu poți și vei fi.

Vor avea grijă de tine. Vei fi vaccinat periodic. Îți vei lua zilnic pastila albastră, vei asculta, docil, ceea ce ți se va cere să asculți, vei gândi ceea ce îți vor spune că trebuie să gândești și-i vei raporta deîndată pe cei care nu se hrănesc cum trebuie, nu gândesc ce trebuie, nu spun ce trebuie și consumă pilule roșii. Nu vei avea nimic și vei fi fericit. Nu vei ști nimic, nu vei mai gândi nimic, nu vei mai simți nimic, existența ta nu va mai însemna nimic. Și vei fi fericit. Apoi nu vei mai fi. Deloc. Tu. Ei da.

 

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...