După opinteala din decembrie ’89, ne-a intrat în cap că suntem liberi. În zilele alea totul era mochetat cu libertate. Televiziunea Română devenise Televiziunea Română Liberă, sindicatele și ele libere, aprozarul liber, unde umblai nimereai numai peste liberați. Așa că, dacă tot eram liberi, ne-am apucat să facem capitalism de rulmenți și adidași de la turci. Franjuri l-am făcut! În același timp, însă, a început marea lucrare numită, acum, nu atunci, tabla împărțelii.
Prima împărțeală a fost pe bază de salam de soia. Care a mâncat și care nu. Ăia care băgaseră în lucru la peristaltism soia nu se dădeau vegani, ci fomiști. După niște exerciții de împărțeală mai angajate, cu ranga și dosul palmei, în care ne-am spart în feseniști și d-ai lu’ partidele istorice, am trecut la sporturi de contact ceva mai țepenoase.
Începuse, dacă e să ne luăm după Octavian Paler, războiul româno-român. Paler făcea pe deștetpul! Care război? Nu facem noi de-astea! O ciomăgeală, o încăierare, un genunchi în coaie, o rangă la breton, dar nu război, că ăla ține mult și tocmai începuse Cupa Mondială din Italia. Așa că ne-am împărțit în golani cu ecuson și piese folk, într-o parte, și cetățeni indignați, în cealaltă. Minerii erau cetățeni indignați și cu rangă. După operațiunea „horticultură urbană”, în care minerii au plantat panseluțe și au bubuit la ochelariști, doar nu era să ne băgăm mințile în cap?
Așa că am mai bubuit-o niște ani pe împărțeli de tot felul. Cederiști contra pesederiști, nostalgici contra ăi dă dreapta cu leafă la stat și tot așa. Pe urmă erau privatizați contra naiba mai știe cine. Pe scurt, n-am lăsat să treacă zi în care să nu ne împărțim pe cârdășii, herghelii, stâne și plantații. Găseam de fiecare dată câte ceva care să ne mute de-o parte și de cealaltă. Și dă-i chelfăneală! Sigur, exista, în mod statornic, și segmentul bulversaților care nu trăgeau la nicio stână, nu știau, nu răspundeau sau nu erau din localitate.
Periodic ni se livrau idoli de unică folosință. Micro-mântuitori cu valoare de întrebuințare scăzută, dar cu grohăit amplu și cu priză la bobor. Adică d-ăia, d-ai noștri, care zice, dom’le, adevărul adevărat care este, pă înțelesu’ la lume. Mai un Gigi, mai un domnu’ Dan, mai o flacără violet,mai un Băsexu, mai un danbarna, mai un Mucușor, până la șoșoceala de azi. Gușteri s-au găsit mereu.
Am traversat istoria în papuci de plajă, trecând de la „n-am mâncat salam cu soia” la „n-am băut pișat cu Bivolaru”. Constanta a fost mereu împărțeala. În fascicule, parcele, găști.
După ce am devenit EUropeni, EUroatlantici și liber zburdalnici prin spațiul valutar, am descoperit că putem fi eurosceptici/anti-UE și pro-europeni/pro UE. Sigur, totul într-o bezmetică, dar îndărătnică și completă confuzie a criteriilor. De atunci încoace am descoperit că divizarea în două găști mari nu mai satisface. Iar în anii de urmă am început să ne divizăm, celulă cu celulă, de parcă redevenisem ovule în spațiul matern.
Așa am ajuns să devenim slăvași și putiniști, vaccinoși și antivaccinoși, pro-ăia și pro-ăilalți, anti- ăia și anti-ăilalți, pro-mască și contra – mască, de-ai Gretei și muiegreto, anti-carbon și pro carbogazoase, speriați de bășina vacii și terorizați de budinca de greieri, conspiraționiști și arafatiști, trumpiști și anti-trumpiști etc. etc. etc.
Suntem, acum, în situația în care e tot mai greu de dibuit bula în care ar trebui să ne înșurubăm. Că ete, ăla e anti-vaccin, dar e pro-Zelenski, deci nu merge. Ălalalt e pro-vaccin, e pro-Putin, dar și pro -Greta. Iar nu merge. Sau e câte unul anti-Putin, pro-Vaccin, pro-Greta, pro CNN, dar ține cu Djokovici! Păi, să nu-l bagi în foalele mămicuței lui? Pe scurt, am ajuns să ne repartizăm între atâtea bule, bulițe și bulișoare de a devenit toată țara, lumea o bolboroseala dracu’ de zici că ăsta e sifon, nu planetă!
Mai avem foarte, foarte puțin și o să ajungem la stadiul bulelor alcătuite din una persoană. Adică omu’ și bula. Să vezi atunci cum începem să ne dăm palme singuri, să ne bubuim, să ne reclamăm la feisbuc. Să vezi panarama naibii când om descoperi că ficatul e pro-Putin și curul pro-Zelenski! Cam tot atunci o să fie gata și intelijeanța artificioasă. Gata să preia căpăstrul. La planeta care este. Și o să auzi intelijeanța cu zbiară:
BĂ! Ia terminați-vă-ți!
Și-atunci vine ET. Și o să fim pro-ET și anti-ET. Că ET e omu’ rușilor.
Facebook Comments