Burta

Am burtă.

Nu e o constatare ușor de consumat. La început, observând rotunjirea conturului, îți spui că ești balonat, e o situație pasageră. O să lași băuturile carbogazoase o zi, două, și gata. Bineînțeles că nu o faci. Și chiar dacă o faci, trec niște zile și constați că

E acolo.

Mormăi nemulțumit. Bem toate prostiile, mâncăm tot felul de porcării, își bat ăștia joc de noi. Cauți un tricou mai strâmt, care adună pricopseala, mai strîngi burta când te știi privit. Te studiezi în oglinda de la lift și îți spui că dacă porți chestia aia e în regulă, aproape nu se mai vede. Și trec zile, luni, iar ea

E acolo.

Începi să te acomodezi cu ideea. Te mai apucă dracii, dar constați că deja ați devenit parteneri. Ți-a modificat modul în care te îmbraci, te așezi, te miști. Aia e! Mișcarea! îți spui. Trebuie să faci mai multă mișcare! decizi. Și ești mulțumit. Bineînțeles că n-o să o faci.

Nu mănânci mult – știi sigur asta. De dulciuri nu te atingi, de bere nici atât. Dar

E acolo!

Îți începi ziua cu niște exerciții fizice, în dorul lelii. Ar trebui să te mai modeleze. Prima cafea (plus cola). A doua cafea. Ai de scris. A treia. Uiți de ea, că ai treabă. Și ea

E acolo.

Constați că nădragii se încheie cu greutate. Gata! E nevoie de măsuri. Faci un inventar al dietelor, îți impui post intermitent, un nou stil de viață etc. O vreme te ții de chestiile astea. Rezultatele se văd prea puțin. Dar ești hotărât să te împrietenești cu propria biologie. Și, o vreme, te canonești cu toate cele care ar putea face ca acea constatare că

E acolo

să nu mai strige la tine. Apoi n-ai încontro și vezi:

E acolo.

De aici începe o schimbare radicală de paradigmă. Îți spui că te face mai solemn, mai respectabil. Te gândești că Fellini, că alde cutare… Notezi că e doar o ușoară curbură, nu are proeminența supărătoare de la alții, că e încă disimulabilă sub anumite haine, că la înălțimea ta ar putea fi trecută cu vederea. Pentru că

E acolo.

Cine te iubește, te iubește și așa. E o problemă de metabolism. Ar putea fi etc. etc.

Orice ai spune, ai face

E acolo.

Ești tratat ca un domn cu burtă, decizi să te porți ca atare.

Într-o bună zi, fără să fi făcut nimic, observi că pare să se fi diminuat. Pantalonii sunt puțin mai largi. Hainele stau cumva. Intri în panică! Analize, control medical – ar putea fi primul semn al…

După încă ceva vreme, pantalonii se încheie, din nou, mai căznit. Respiri ușurat. Nu e nimic. Oh, ce bine că

E acolo.

Târziu, foarte târziu, realizezi că toate astea nici n-au legătură cu burta. Prea puțin cu felul în care te văd ceilalți și la fel de puțină legătură cu forma ideală a înfățișării publice. Înțelegi că e un simptom. Încă un simptom. Și accepți.

E acolo

Ești acolo

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă...

- A word from our sponsors -

De citit

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...