Crescătorii

Amicul N. e, în teorie, un mare iubitor de animale. Tot în bălăriile teoriei, amicul N. este un priceput crescător de câini. Mi-a comunicat-o personal, lămurindu-mă că aceasta este denominaţia corectă: crescător de câini. Nicidecum „stăpân”.  Nicidecum. Termenul acesta, „stăpân”, poartă o încărcătură negativă, umilitoare atât pentru cel care ar purta-o cât şi pentru câinele/câinii care ar face subiectul respectivei „stăpâniri”. Amicul N. este, deci, un priceput crescător de câini. Pentru că are un câine. Nu este stăpân, dar e proprietar al acelui câine. L-a cumpărat, de la o prăvălie de profil, pe când mica potaie avea doar câteva luni.  ( Potaie – mi s-a explicat- este un termen depreciativ, care ar trebui evitat, căţelul s-ar putea simţi ofensat, înjosit şi asta i-ar putea naşte oarecari tulburări de natură psihică. Nu pot decât să sper că simpaticul siberian nu va citi acest articol.)

Odată cu achiziţionarea simpaticului patruped, printr-un proces inexplicabil, amicul N. se pare că a procurat şi enorme resurse de competenţă în materie de biologie şi psihologie canină. Competenţă upgradată sistematic prin schimbul de păreri, teze şi ipoteze cu alţi crescători întâlniţi în parc, la zilnicele şedinţe de plimbare şi defecare. Başca o respectabilă colecţie de reviste specializate, cărţi dedicate creşterii câinilor ş.a.m.d. Evident, amicul N. nu ratează, pe National Geographic, niciun episod din mizeria plicticoasă numită „Cezar şi câinii” .

Marturisesc, sunt un iubitor de câini, dar confruntat cu copleşitoare competenţă a „crescătorilor de câini”, cu înţelegerea particulară a lumii, universului şi mecanicii astrale – de care aceştia sunt convinşi că dau prisos de dovadă- mă simt năpădit de gânduri meschine şi ticăloase.

Aţi putea crede că Rocky ( acesta e numele sărmanului patruped) e un fericit, trăitor fiind alături de o asemenea competenţă. Nu sunt convins. Experimentele de dresaj după ureche, ale amicului N. , utilizează o stranie definiţie a noţiunilor de „recompensă” şi „pedeapsă”, care mă îndoiesc că îl umplu de fericire pe numitul Rocky. Dieta siberianului e supusă şi ea toanelor şi restricţiilor bugetare care-l frământă pe N. . Rocky se trezeşte frecvent retorgradat de la conserve la boabe şi de la boabe la macaroane fierte. Cătrăneala provocată de problemele cotidiene îl are ca paratrăsnet, frecvent, pe acelaşi Rocky. Meciurile constante cu amica/gagica/iubita lui N. sunt resimţite plenar de siberian. Dacă se lasă intimidat de „un pârlit de pekinez”, un şut în partea dorsală îi va aminti siberianului despre superioritatea rasei sale. Seara, după un meci prost al Rapidului şi câteva beri, Rocky are toate şansele să afle că e o „balegă puturoasă”, „un cerşetor”, „un păduchios hoţ de biscuiţi”, etc. etc. Castrarea e o ipoteză vizitată frecvent, iar promisiunea abandonului la un adăpost specializat apare ori de câte ori patrupedul are nevoie afară tocmai când N. a găsit ceva interesant la televizor.

Vizitele la veterinar nu mai sunt necesare, stăpânul… pardon, crescătorul, fiind deţinătorul unei competenţe superioare, care excede cunoştinţele mărginite ale veterinarului. Pentru problemele de tranzit intestinal s-a inventat ţuica, iar pentru inexplicabilele melancolii muzica lăutărească. (Potaia dă dovadă de o scandaloasă lipsă de implicare şi refuză să înveţe să danseze precum căţeii de pe youtube).

Cursurile specializate de dresaj, promise lunea, îi sunt refuzate vinerea: „Ce pana mea, ţi-am luat boabe şi avem facturi de plătit”. Dacă vine Adina (amica/gagica/iubita), Rocky stă pe preşul de afară, în faţa uşii, pentru că Adina nu poate „când se uită jigodia la noi”.

În fine, aş mai putea continua o vreme. Aţi cam înţeles cum stau lucrurile. N-aş vrea să vă lăsaţi, totuşi, înşelaţi de aparenţe şi să omiteţi că amicul N. este un crescător de câini. Competent. Chiar dacă hrana, educaţia, îngrijirea sănătăţii căţelului şi în general viaţa acestuia e mai degrabă una amărâtă, are privilegiul de a avea destinul cârmuit de un „crescător” competent. Crescător, nu stăpân, da? Dacă gândul va duce la „crescători” ( nu stăpâni!) de oameni, competenţi, pricepuţi şi la fel de devotaţi, e numai treaba voastră.