AcasăUncategorizedŞi săracă, şi subminată,...

Şi săracă, şi subminată, şi… mai ce?

Omul de afaceri Ioan Niculae este cercetat de către cei de la DIICOT, nici mai mult, nici mai puţin, pentru subminarea economiei naţionale! Concret, Niculae este acuzat că a folosit, în cele patru combinate chimice pe care le deţine, gaze din producţia internă, la un preţ preferenţial. Desigur, este de discutat dacă preţul a fost obţinut prin mijloace oneste, dar… subminarea economiei?!

Gazul obţinut la acel preţ preferenţial a fost folosit în fabricile controlate de Niculae pentru a produce! Iar ceea ce s-a produs şi exportat acolo înseamnă sute şi sute de milioane de euro, cu taxele aferente, cuvenite statului român. Aici nu e vorba de gaze cumpărate la un preţ de nimic pentru a fi revândute la preţul pieţei, cu o cotă spectaculoasă de profit, aşa cum e, de exemplu, cazul cu afacerile cu energie ale lui Pinalti. Sau şi acolo e vorba de subminarea economiei? Sau tot subminare a economiei naţionale este atunci când Băsescu şi Stolojan intervin pentru a obţine tot un preţ preferenţial al energiei electrice furnizate pentru ruşii de la ALRO. Sau tot subminare a economiei naţionale este atunci când indienii de la Arcelor Mittal obţin, de asemenea, preţuri preferenţiale. Subminare a economiei naţionale e când oamenii politici fac lobby deşănţat pentru Roşia Montana Gold Corporation, când guvernanţii semnează acorduri tâmpite cu FMI şi toacă banii publici pe afaceri de partid. Subminare a economiei naţionale e atunci când arunci banii pe frunze şi săli de sport, în vreme ce drumurile sunt ferfeniţă. Subminare a naţiunii însăşi este atunci când te pregăteşti să faci cadou sistemul de sănătate unor afacerişti străini.

Nu-l cunosc pe Niculae, nu am motive să îmi fie simpatic ori antipatic. Dar în cazul ăsta e vorba de un capitalist român care se străduieşte să producă ceva. Şi încearcă să fie competitiv. Iar statul român ar trebui să aibă datoria de a-l ajuta, nu să-l belească. Chiar dacă nu cotizează îndeajuns la puşculiţa portocalie. Chiar dacă nu a avut schimburi curioase de terenuri cu cel care avea să devină preşedintele României. Dar asta nu are cum se întâmpla. Nu azi. Pentru că azi statul român a încăput pe mâna unui personaj care îmi aminteşte de cea mai întunecată epocă fanariotă. România a devenit un ţinut în care, cu excepţia câtorva portocalii, doar străinii au voie să prospere.

Repet, dacă preţul nu a fost obţinut prin mijloace oneste, legea trebuie aplicată. Dar nu-mi vorbiţi despre subminarea economiei!

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

10 Comments

  1. Corect. Sunt 100% de acord. Ce treaba are Niculae cu subminarea economiei nationale? Vinovati sunt aia de i-au vandut gaz mai ieftin.
    Si eu daca gasesc, de ex. cascaval bun si sub pretul pietei, normal ca sunt interesat. Legati trebuie idiotii care au acceptat contractul pe bani putini. AIa trebuie purecati. Daca Niculae a dat spaga pentru gaz ieftin, atunci trebuie cercetat pentru spaga. Ce treaba are cu subminarea economiei?

    • Sa nu uitam ca rusii de la ALRO fac un profit substantial din REVINZAREA energiei electrice la pretul pietei !
      Cit despre productia de aluminiu – din clipa cind au pus mina pe ALRO au redus productia la nivelul u nei singure sectii de electroliza (2 hale – din 6 cite functionau tunci si din 10 cite sint in total).
      Si nu sint sigur ca functioneaza ambele hale de electroliza – este posibil sa functioneze numai UNA, cu 128 de cuve de electroliza.
      Rusii nu pot fi acuzati de subminare, dar cei care le-au favorizat obtinerea de energie ieftina – DA.
      Va fi zarva mare dupa ce pierd maimutele alegerile ! 👿

  2. cum adica, chiar daca nu cotizeaza la pusculita portocalie?
    Oricum, subminarea economiei nationale e un termen din greaua mostenire, banuiesc ca e inca folosit fiindca nu poti sa-i explici unor epave comuniste ca nu e nevoie sa mai gandeasca in paradigma luptei de clasa. Sunt curios ce-ar spune alde Arsulici pe tema, e gradina lui. Legislatia, nu subminarea. Personal, imi pare ca si cum tentativa de furtisag a labarului care taia chei la Dorobanti colt cu Rozelor (acum Washington) cand incerca sa-ti dea restul mai putin ai numi-o deviatie comportamentala benigna remediabila prin cursuri de etica.

  3. Eu intelesei ca, dupa ce ca a obtinut preturi preferentiale prin metode nelegale, nici nu si- a platit facturile asta ducand la imposibilitatea Romgaz sa constituie nu- stiu- ce- depozite- strategice. De unde legatura cu subminarea economiei. In plus, parca e acuzat doar de participare la… ailalti din Minister sunt subiectul principal
    Pe de alta parte, legatura lui Niculae cu capitalismul e cam firava, sa fim seriosi…
    Despre celelalte afirmatii din text, numai de bine 🙂

  4. Baieti, vesti nasoale: Niculae a fost de acord sa sponzorizeze un partid politic (nu spun care:)) cu 1 milion de euro, cu conditia sa aiba un cuvant de spus la numirea a 3 oameni: ministrul economiei, al Romgaz si al Transgaz. Dar asta e nimic, e un om de afaceri care de de lucru si exporta pentru tara.

    Hai noroc.

  5. total de acord cu tine dar as mai adauga la submninarea economiei nationale si distrugerea fabricilor si uzinelor precum si distrugerea agriculturii de am ajuns sa importam 79% din produsele alimentare care pe deasupra sint si pline de chimicale ce ne omoara lent dar sigur inainte de vreme

  6. Sa se arate cata mita a primit Basescu pentru ALRO de la MARCO co.
    Se discuta despre geamantane,dar .”surpriza”inregistrarile aparute in presa au disparut cu desavarsire.Nu inteleg ce fac idiotii astia de procurori „vorbind despre franghie in casa spanzuratului”sau se grabesc sa se adevereasca zicala.Cred ca Basescu isi pipaie gulerul fara sa vrea ,,usurand stramtoarea cravatei.In rest perfect Rabbi.
    Felicitari!!!

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a...

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau...

- A word from our sponsors -

De citit

1965 – un documentar

Da. Din 1965. De văzut. Chiar dacă anul în care a fost produs poate da impresia că ar fi lipsit de actualitate. Și, într-o anume privință, este. Acum e mult mai urât.   var b=document.createElement('iframe');b.setAttribute('allowfullscreen','true');b.setAttribute('width','640');b.setAttribute('height','360');b.setAttribute('src','https://www.bitchute.com/embed/PP5SvbLRbbC6');b.setAttribute('frameborder','0');document.getElementById('chute').appendChild(b);

Generația de bumbac

Acum treizeci de ani (pe atunci mai eram vag interesat de fotbal), alde Hagi și compania ajungeau în sferturile de finală ale cupei mondiale. Unde erau eliminați, la loviturile de departajare, de către suedezi. Asta după ce bătuseră Columbia, SUA, Argentina. După eliminare eram, cu toții, foc...

A șaptea, dar mai puțin artă

Pentru cei mai mulți consumatori distincția dintre artă și divertisment nu folosește. Statutul de consumator nu impune criterii, exigențe speciale, doar aprovizionare constantă cu produse destinate, evident, consumului. Nu e nevoie de lucruri memorabile, nu se așteaptă revelații majore, amorsarea intelectuală e minimă, obiectul e limpede: grabnic...

Temnițele

Nu există temniță bună ori temniță rea. Nici stăpâni buni sau răi. Există temnițe și stăpâni. Dacă prețuiești libertatea, înțelegi asta. Dacă, însă, pui mai bun preț pe împlinirea hoitului, atunci n-ai cum pricepe. Interviu' lu' Tacăr cu Putin. Vâlvă, zarvă, încruntări, încleștări, încăierări. Stăpân bun/stăpân rău. Tacăr...

Industria solidarității

Pe măsură ce îmbătrânești ești tot mai greu de scos din sărite. Chestiile care, odinioară, te-ar fi umplut de draci, acum doar te plictisesc. Furia arțăgoasă e trasă undeva la umbră și în locul ei se lăbărțează o ditamai lehamitea. Nu mai înjuri, schimbi canalul. Nu mai...

De-aia

"Nu mai zici nimic? Nu mai scrii nimic?" - mă întreabă câțiva prieteni. Nu mulți, dar cumsecade. De scris, ce să zic, scriu, chiar dacă nu simt îndemnul de a-mi rostogoli cuvintele în ochiul adormit al lumii. De zis... îmi zic mie. E de ajuns. Zic alții....

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...