Marţi 13

Spuneam sâmbătă, în Ediţia de week end a Cătălinei Porumbel, că cei de la PDL (sau ARD, dacă vreţi) îşi pregătesc deja movila pe care să se poată cocoţa, după alegeri, şi să zbiere: Fraudă! Aşa e la noi: când ai mânărit-o cu arbitrul şi ai câştigat tu, atunci se cheamă că ai fost mai bun; dacă te luxează ăilalţi şi pierzi, atunci, vorba lui Pinalti, te-a furat albitrul.  Nu spun că şmenul, mânăreala şi mica ciupeală nu fac parte din tradiţia electorală a românilor, dar mi se pare că prea e tentativă de record mondial la tupeu să vină pedelicii şi să vorbească despre o fraudă electorală care nu s-a produs, în condiţiile în care ei s-au născut, vieţuiesc şi vor continua să existe doar în fraudă.

Nu are sens să mai amintesc de numărătorile Robertei Anastase, de isprava de la Ambasada de la Paris sau de milosteniile lui Flutur. Mi-amintesc cum, în 2004, tot astfel urlau (pe atunci în alianţa DA) că e fraudă la Gara de Nord, unde au votat cam cât în vreo 5-6 secţii de votare obişnuite şi unde, ce să vezi, voturile pentru DA erau pe la 90%.

Aseară a ieşit şi zurbagiul naţional ca să pună o găletuşă de nisip la temelia moviliţei. Mai jigărit ca niciodată, a trăncănit vreme de o oră despre naiba ştie ce. Nu-i mai încăpea dopul în gâtul sticlei de grija instituţiilor statului. Aceleaşi instituţii pe care le-a călcat în picioare când a vrut şi cum a vrut. Aceeaşi jelanie pe tema unei prezumtive fraude. Ăsta a devenit primar prin fraudă, a obţinut două mandate de preşedinte prin fraudă şi a fentat o demitere tot prin fraudă, ne-a scăpat de grija flotei, şi-a proptit fiica la PE, a învârtit afaceri dubioase cu terenuri şi câte şi mai câte, pe scurt, de când se ştie el, a supravieţuit doar prin fraudă. De la contrabanda cu ţigări, de pe vremea când făcea pe marinarul, până la casa din Mihăileanu. Iar acum a ajuns la iluminare şi a descoperit că frauda e câh.

Omul a făcut socoteli şi i-a ieşit că la referendum s-a fraudat masiv. Bun. Bine. Păi, hai să zicem că-ţi dau dreptate, monşer. Atunci, aşa stând lucrurile, înseamnă că cifrele de la referendum sunt greşite şi de fapt pe tine te iubesc românii cam cum iubesc babele înghesuiala la moaşte. Aşa că de ce nu ieşi tu la o băiţă de mulţime, să dai nas cu poporul ăla care te iubeşte peste măsură? Şi nu mai stai la mâna facebook-ului, vii şi îţi iei like-urile direct în chelie.

În altă ordine de idei, văd că cei de la USL sunt încă sub narcoză. Apar tot felul de sondaje care le excită nervul electoral şi ei se simt printre cifrele alea ca Gregorian Bivolaru în balta de pişat. Dibacii socotitori îi văd pe uselişti binişor peste 55%, în apropiere de 60 %, iar pe arzoi în jurul a 22%. Vreau să mă înşel, dar m-am înşelat mult, mult mai rar decât institutele de sondaj – supere-se cine vrea! Aşa că în estimarea mea, ochiometrică, fără buget şi eşantion reprezentativ, lucrurile ar fi ceva mai încurcate. Cifrele la care mă aştept eu, la alegeri, arată cam aşa:

– USL : 50 – 54%;

– ARD: 29-33 %

– PPDD- aprox. 7%

-UDMR – 5-6%

Restul e mărunţiş. Mă refer strict la votul popular, nu la calculul mandatelor. Sper sincer să greşesc. Aşa că cei de la USL ar face bine să noteze că acum a început campania electorală, iar alegerile vor trebui câştigate pe 9 decembrie, nu în sondaje. Iar factorul Oprea nu e absolut deloc de neglijat. Am zis!

Asta e. Ne vedem diseară, de la 18:45, la Dana Grecu, pe Antena 3.

 

Facebook Comments

- A word from our sponsors -

Most Popular

6 Comments

Leave A Reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

More from Author

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu...

- A word from our sponsors -

De citit

Opriți-l pe nesimțit!

Iohanetele e decis să folosească fiecare clipă rămasă din mandat(e) pentru a îndeplini toate obiectivele propuse. Obiectivele turistice. Pentru că ghiolbanuzaurul nu-și propune și nici nu e în stare  de altceva. Și i se rupe în paișpe cu virgulă de țara asta de tolomaci. Statul român există...

Zbateri, crăcănări și vuiet

Eterna împrăștierea a chibițimii de la galerie are acum o nouă expresie: pro Israel vs. pro Palestina. Sau după caz, anti-ăia contra anti-ăilalți. Chestia de căpătâi e să urli la galeria adversă: teroriștii! Într-o parte filo-semiții de conunctură. Zgomotoși, agresivi, belicoși, răcnindu-și sprijinul, de parcă ar interesa pe...

Kosovo, UEFA și mușețelul

M-am abținut vreme bună de la grăitul în public, sub orice formă. Din cauză că motive. Care pot fi succint rezumate într-o propoziție care începe cu: așa a vrut... Și foarte probabil voi reveni la aceeași muțeală, din motive care, de asemenea, pot fi explicate cu: așa...

E maro, moale și suntem în el

Franța De la ce s-au luat? Obiectiv vorbind, nu contează. Acolo mereu se găsește ceva. În cazul ăsta poliția oprește niște minori, care își propuseseră să fie șmecherași. Aspiranții la șmechereală aveau deja un palmares respectabil în întâlnirile cu poliția. Șmecherilă de la volan mai tupeist, dă să...

Hiperbola

Dintre nerușinările lumii de azi cea mai supărătoarea îmi pare ostentația hiperbolei. Aproape totul e amplificat indecent, exagerat, umflat până la tumefiere. Precauțiile pe care le-ar impune decența nu mai există, prudența justei evaluări nu intersează. Se grăiește răstit și se răspunde răcnit. Totul (sau aproape totul)...

Greva celor care…

Înainte de a discuta despre greva cadrelor didactice, despre solicitările lor, e bine să aruncă, repede, o privire peste ceea ce este astăzi sistemul de învățământ. E ceva mai mult decât o simplă punere în context. Prima constatare, obligatorie, de neocolit, este că, de fapt, nu mai putem...

Alegeri în Turcia

Miza alegerilor prezidențiale din Turcia, din perspectivă geopolitică, nu are cum fi subestimată. Analiștii de ocazie vorbesc despre o confruntare dintre blocul ultra-conservator, condus de Erdogan, și mișcarea reformatoare care l-ar avea în frunte pe Kilicdaroglu. Alții vorbesc despre o competiție între suveranism și globalism. Nu lipsesc...

Din târtița presei

Acum 10-12 ani, pe când acest blog începea să capete formă, îmi plăcea să fac un soi de "revistă a presei". Pe atunci mai aveam ceva ce semăna, vag, cu presa. Încă era ofițerime pe-acolo. Acum doar tablagii. Nu știu dacă am să încep iar să cern știrile,...

Epistoleții și lumea cea nouă

Epistolele publice, dincolo de intenția formal declarată, au devenit autentice exersări ale unui narcisism inargumentabil. Nu servesc unei cauze, deși, tot formal, întotdeauna e identificată una. Cauza proclamată e doar urzeala străvezie pe care se țes piesagiile vanității la izvor, răpiri din uitare și vânări de atenție....

Bombardistan

Ca un vrednic cetățean al secolului XXșiunu îmi molfăi revolta pe Facebook, în țarcul special amenajat, sub bolta cocoșată a regulilor comunității. Orice altă formă de revoltă ar presupune o ieșire din lene și trecerea în alt țarc, unul mult mai aproape de abator. Constanța. E orașul: în...

Nesimțitul

Domnul Iohannis e un nesimțit. Nu e nimic insultător în această afirmație, e o simplă constatare tehnică, rece. Unii sunt blonzi, înalți sau pistruiați - domnul Iohannis e nesimțit. Suspectat, pe nedrept, de cinism, în unele situații, de lipsă de empatie, în altele, ori de lipsă de...

Versiunea neoficială

Imaginea corectă a ce se întâmplă azi în lume nu poate fi obținută consumând știri din sursele oficiale. Prea multă propagandă. Canalele pretins alternative sunt dominate de irațională isterie și fabulații. Singura șansă e un conspect lucid al informațiilor și un minim efort de corelare. Deci: În anii...